in

SURSE: Maia Sandu l-a distrus pe Andrei Năstase. Cameleonul politic Maia Sandu și infiltrarea sa în rândurile Platformei Demnitate și Adevăr(1)

Open News Platform – Știrile începând de azi


Chișinău, 3 decembrie /Republikaplus/Actualitate/Analiză –  Mai multe scenarii circulă în spațiul public cu referire la ce se poate întâmpla în viitorul apropiat pe scena politică moldovenească. Unele voci vorbesc chiar despre o revoluție de catifea, după modelul cehoslovac. Alții opinează că Blocul Electoral ACUM se află actualmente pe marginea prăpastiei și poate fi resuscitat doar cu sprijin din exterior. Există și scenarii în care se discută despre o dinamitare a Blocului și ruperea sa în bucăți. Au apărut și variante ce vorbesc despre o nouă formulă de guvernare PD-ACUM.

Parcursul politic al Platformei DA a fost deturnat chiar de Maia Sandu. Cameleonul politicii moldovenești a simțit mirosul puterii iar laboratoarele secrete susținute pe filieră internă cu implicarea factorilor externi au decis să zădărnicească efectul bandwagon creat în jurul Platformei DA, cu scop final de a o distruge chiar din interior.

În fapt, pe 23 decembrie 2015 s-a anunțat lansarea Mișcării În PAS cu Maia Sandu, ce a dat startul strângerii de semnături pentru crearea unui nou partid politic. Observăm cum are loc o suprapunere a evenimentelor. În timp ce Platforma Demnitate și Adevăr în frunte cu Andrei Năstase reușise performanța să adune în Piața Marii Adunări Naționale aproape zeci de mii de oameni din toate raioanele țării, în același timp Maia Sandu începuse deja să pregătească scheme prin care să participe în mod direct la corodarea acestor acțiuni populare.

Coroana regală Maia Sandu a primit-o la Congresul de constituire a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ce s-a desfășurat în data de 15 mai 2016.

Următorul pas făcut de Maia Sandu a fost să se asocieze la amplele proteste de stradă iniţiate de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, condusă de Andrei Năstase şi alţi reprezentanţi de marcă ai societăţii civile. În acest fel, Maia Sandu s-a infiltrat practic, în proiectul Platformei DA. A urmat acestă propulsare a Maiei Sandu în mijlocul maselor revoltate din Piaţa Marii Adunări Naţionale, ceea ce i-a creionat profilul de luptătoare dârză împotriva corupţiei şi abuzurilor, dar şi de adevărtă lideră a străzii.

Prin implicarea în mișcările de stradă, parașutată pe calea aerului, Maia Sandu a anihilat treptat protestele masive organizate de Platforma DA. Printr-o deghizare perfectă Sandu a reușit să își asocieze propria imagine prin participarea la acțiunile de protest, după care a preluat practic, o mare parte al capitalului de imagine, al lui Andrei Năstase și al altor nume marcante ale societății civile. Mai concret, apărută parcă din senin, ori coborâtă din cer precum duhul sfânt, Maia Sandu i-a amăgit pe cei ce au readus la viață Marea Adunare Națională. Nume marcante ale societății civile ce au fost unii dintre principalii membrii fondatori ai Platformei DA, precum Valentin Dolganiuc și Igor Boțan s-au disociat ulterior de Platforma DA.

Prin afilierea sa la proteste și prin preluarea forțată a capitalului de imagine, folosind aceste metode nedemne, Maia Sandu și-a atins cel puțin două scopuri.

Primul, a reușit să își spele public imaginea negativă de care beneficia datorită reformei învățământului din 2012-2015, prin care au fost închise 166 de școli de pe întreg teritoriul republicii. O reformă care a lăsat pe drumuri mii de copii ce au fost nevoiți să parcurgă zeci de kilometri în satele vecine, iar zeci poate sute de cadre didactice au rămas fără un loc de muncă.

Al doilea, un partid creat peste noapte de Maia, formațiunea Acțiune și Solidaritate, a reușit să crească brusc în preferințele electoratului. Practic, un partid necunoscut în frunte cu o epavă politică, a scindat electoratul Platformei DA, atrăgându-l de partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Efectiv, începând de aici, Maia a urmărit să-i acapareze o mare parte a electoratului lui Andrei Năstase.

În acest fel Andrei Năstase și-a pierdut autoritatea de principal lider al protestelor de stradă. Lui Năstase i-a fost furată practic calitatea de El Lider Maximo, ca și principal oponent al regimului, ca și exponent al luptei împotriva puterii politice din acea vreme.

După decizia Curții Constituționale din 4 martie 2016, care a decis că alegerea președintelui trebuie făcută prin vot direct, principalul scop al Maiei Sandu a fost să-l determine pe Andrei Năstase să renunțe la candidatura pentru alegerile prezidențiale ce au fost fixate ulterior pentru data de 30 octombrie 2016. Năstase încă beneficia în acea perioadă de un capital de imagine extrem de bun, iar simpatia electoratului îl încadra pe Năstase în categoria unui viitor politician antisistem.

Pe fondul mișcărilor de stradă ce luaseră probabil cea ai mare amploare de după 1990 încoace, prin nemulțumirea majoră a cetățenilor vizavi de clasa politică, pe valul de euforie și emoții pozitive create de Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase putea fi propulsat direct în funcția de președinte, cu sprijinul maselor populare. Ar fi reușit totalmente să fie un contracandidat puternic al lui Igor Dodon. De aceea Năstase trebuia oprit. Aici a intervenit cameleonul politic Maia Sandu, care l-a vrăjit din nou cu idei false pe Năstase.

Femeiușca diabolică a mers mai departe. După ce a recâștigat încrederea unei părți a electoratului lui Năstase, care prin protestele organizate de Platforma DA își exprimau indignarea în privința corupției, a instabilității politice, a justiției controlate și a dispariției miliardelor din sistemul bancar, Maia a început să-și reconstruiască imaginea de politician autentic, de luptător, deci aproape automat s-a prefigurat profilul unui candidat pentru alegerile prezidențiale.

Pe 30 septembrie 2016, s-a dat startul campaniei electorale în cursa pentru câștigarea madatului prezidențial. După publicarea a șase sondaje de opinie, Intellect Grup (3 octombrie), Institutul Internaţional Republican (5 octombrie), Asociaţia Sociologilor şi Demografilor (7 octombrie), Centrul de Cercetare Sociologică din Republica Moldova (12 octombrie), Intellect Grup (12 octombrie), Fundaţia Konrad Adenauer (13 octombrie), Andrei Năstase, un tip credul și fără prea multă experiență pe plan politic, manipulat probabil iclusiv de sondajele intens mediatizate, și-a anunțat retragerea din cursa electorală, iar în rezultat pe 15 octombrie, Platforma DA a decis să o susțină pe Maia Sandu în cursa electorală. Partidul Democarat a făcut o nouă mutare pe data de 28 octombrie, retrăgându-l pe Marian Lupu din cursa electorală și declarându-și susținerea pentru Maia Sandu.

Lovitura primită de Andrei Năstase prin intermediul sondajelor înșelătoare s-a dovedit a fi una letală. Mărimea creierului nu contribuie nicidecum la inteligența speciei umane, însă densitatea materiei cenușii a celor care au regizat acest spectacol mediatic, a avut un rol deosebit de important. Sondajele de opinie au influențat practic decizia finală a lui Năstase de a se retrage din cursa electorală. În același timp, sondajele au constituit o punte de lăgătură între factorii pshihologici și factorii sociali, îar în acest fel s-a creat o stare psihosocială prin care s-a schimbat practic intenția de vot a unui număr mare de alegători. Prin retragerea lui liderului Platformei Demnitate șii Adevăr, electoratul a migrat de la Andrei Năstase către cameleonul politic Maia Sandu.

Miza a fost una imensă. Cu viziuni de stânga și orientare prorusă, Igor Dodon era obligat să câștige votul popular pentru a deveni președintele republicii, lucru deja decis de în laboratoarele secrete ale puterii. La polul opus, Năstase se afla în preferințele reale ale electoratului de dreapta, anume acel electorat cu viziuni proeuropene alături de segmentul dur al votanților ce împărtășeau ideea unionistă. Se prefigura un tur 2 al alegerilor prezidențiale în care ar fi pătruns Igor Dodon împreună cu Andrei Năstase.

Esențial este faptul că a existat un scenariu de manipulare a opiniei publice prin care s-a încercat defăimarea permanentă a lui Andrei Năstase, însă nu s-a reușit doborârea acestuia. Un alt scenariu ar fi fost încătușarea lui Năstase chiar la începutul anului 2016, însă s-a luat în calcul riscul că o astfel de acțiune a autorităților ar fi putut declanșa ample mișcări de stradă, iar liderul Platformei DA, ar fi devenit erou național.

În final jocurile s-au dovedit a fi extrem de simple. Năstase a renunțat de bunăvoie și a părăsit cursa electorală.

Păcălit, denigrat și lipsit de credibilitate. Aceștia sunt termenii prin care poate fi definit Andrei Năstase după gestul său de a părăsi cursa electorală. Năstase a aruncat la coșul de gunoi al istoriei șansa sa de a deveni președinte. Prin atitudinea sa Năstase și-a pierdut o mare parte din autoritatea pe care o dobândise ca și exponent al mișcărilor populare. A pierdut și încrederea unui segment important al electoratului. A înșelat așteptările publicului care l-ar fi dorit să intre în bătălia finală cu Igor Dodon. Personajul politic Andrei Năstase a oprit practic acele ceasornicului care indicau atunci cursul european al statului moldovenesc. A renunța în ultimul moment, poate fi considerat un act de trădare a intereselor statului și a cetățenilor săi. Năstase și-a singur foc la valiză, îngropându-și profilul de luptător, de lider al străzii. Însă cel mai vizibil aspect este că a fost amăgit de o femeie.

Cameleonul politic Maia Sandu, folosind tehnici eficiente, și ajutată de un sistem bine structurat în interiorul statului alături de factori de influență externi, a reușit să-l urce în tronul prezidențial pe adversarul lui Năstase chiar cu sprijinul lui Năstase. După retragerea liderului Platformei DA, Igor Dodon avea asigurat mandatul de președinte.

Iată cum poate fi lansat raționamentul că Maia Sandu a aranjat cărțile împreună cu Partidul Democrat. Andrei Năstase a renunțat la candidatură, iar rezultatul din 30 octombrie era deja clar. Igor Dodon și Maia Sandu au intrat în turul 2 cu un procent de 48,22%, respectiv 38,43%.

Era deja o certitude, că Maia Sandu nu va putea câștiga al doilea tur de scrutin, pentru că de fapt Maia Sandu împreună cu democrații trebuiau să-l ajute pe Dodon să devină președinte. Ceea ce s-a și întâmplat în data de 13 noiembrie 2016. Dodon a devenit primul președinte ales prin vot direct.

Mai pe scurt, Maia Sandu a avut rolul de a-l înlătura pe Andrei Năstase din cursa prezidențială. De fapt, Maia Sandu i-a suflat lui Năstase funcția de președinte, înscăunându-l pe Dodon. Pe valul imens de popularitate din 2016, Năstase ar fi putut să îl învingă pe Igor Dodon.

După ce Dodon s-a instalat confortabil în tronul prezidențial în 23 decembrie 2016, Partidul Democrat a putut să preia guvernarea la mai puțin de o lună de zile diferență. În 20 ianuarie 2016 a fost investit guvernul condus de Pavel Filip.

Reușind practic transferul capitalului de imagine după participarea la protestele Platformei DA, Maia Sandu a mai făcut un pas și i-a furat șansa lui Năstase de a fi ales președinte, după care tot Maia Sandu s-a ales și cu o creștere a popularității la finalul campaniei electorale din 2016.

La 16 decembrie 2018, liderii Platformei DA și PAS, Andrei Năstase și Maia Sandu au semnat acordul de constituire a Blocului electoral ACUM pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, iar pe 21 decembrie a fost înregistat de Comisia Electorală Centrală în calitate de concurent electoral. Acesta a fost momentul în care Maia Sandu a reușit să patrundă în interiorul Platformei DA, după care l-a transformat pe Năstase în sclavul său, hrănindu-l cu idei false, ademenindu-l practic pas cu pas într-o serie de capcane cu scopul a-i distruge capitalul electoral acumulat, ca în final să-l transfome într-un loser al politicii moldovenești.

La finalul alegerilor din februarie, Blocul Electoral ACUM, a obținut 26 de mandate de parlamentari iar în 8 iunie 2019 a fost investit guvernul multicolor PSRM-ACUM, condus de Maia Sandu.

Aceeași Maia Sandu, cu doar două zile înainte de fi investită în funcția de premier, femeiușca diabolică cu apucături de felină l-a păcălit din nou pe guzganul neastâmpărat Andrei Năstase. În data de 06.06.2019, Maia Sandu a mers la sediul PPDA, chiar în momentul când se desfășura ședința Consiliului Politic Național al formațiunii, cu scopul clar de a-l determina pe Năstase să o sprijine pe Zinaida Greceanîi pentru funcția de speaker al Parlamentului. Năstase a acceptat cu greu ideea, iar în acest fel Maia l-a ajutat pe Igor Dodon ca Partidul Socialiștilor să preia conducerea legislativului. Un troc prin care Maia Sandu a obținut de la președintele în funcție garanția că va fi desemntă prim-ministru. La diferență de alte două zile Maia Sandu a devenit șefa cabinetului de miniștri în noul guvern PSRM-ACUM, iar pe 15 iunie a preluat oficial conducerea guvernului.

Ceea ce a urmat a fost un real dezastru pentru Moldova. Sandu și-a dat foc singură la căciulă, și a închis o serie de programe sociale și de investiții desfășurate în timpul guvernării democraților. Maia Sandu a pornit apoi o falsă luptă de dezoligarhizare a țării, de epurare politică sub pretextul eliberării instituțiilor statului din captivitate, însă cel mai important Sandu a dus o luptă corp la corp cu Igor Dodon privind controlul Justiției.

De fapt totul a fost doar o scurtă etapă, a fost o parte din scenariile existente. Deveniți parteneri de coaliție, PSRM și Blocul Electoral ACUM au început lupta pentru preluarea instituțiilor cheie ale statului, care în final s-a concretizat cu bătălia privind controlul asupra Justiției. Ambii parteneri de coaliție au încercat partajarea cadrelor, însă punctul culminant, a fost numirea Procurorului General. De aici până la căderea guvernului Sandu a mai fost doar un singur pas. Maia Sandu a făcut mutarea, iar prin asumarea răspunderii pe noile modificări ale legii procuraturii apărute peste noapte, femmeiușca și-a fixat ca scop o preluare forțată a Procuraturii Generale prin subordonarea acesteia de către politic.

Asumându-și răspunderea pe noile modificări ale Legii Procuraturii, Maia Sandu știa de fapt, că va urma demiterea guvernului. Practic, Sandu ori cu bună intenție ori prin acorduri secrete, a cedat puterea executivă, ce a fost preluată ulterior de socialiști, care împreună cu Partidul Democrat au investit noul cabinet de tehnocrați în frunte cu Ion Chicu. Mai pe scurt, după ce l-a amăgit pe Năstase și l-a facut să renunțe la candidatura pentru funcția prezidențială în 2016, Maia Sandu l-a înscunat pe Igor Dodon președinte. În iunie 2019, Maia Sandu i-a întins o nouă capcană lui Năstase. Prin implicarea unor factori de decizie din Federația Rusă, Statele Unite ale Amercicii și Uniunea Europeană (implicit România), Maia Sandu împreună cu partenerii externi l-au convins pe Andrei Năstase să facă o alianță politică cu Partidul Socialiștilor. Un rol activ în acest joc politic, a avut și România, cu participarea unor politicieni de la București, iar prin vocile liberalilor lui Iohannis, l-au influențat pe Năstase să intre în alianță cu socialiștii. Astfel, Blocul Electoral ACUM format din Platforma DA și PAS, au creat o majoritate parlamentară, iar Maia Sandu a ajuns să ocupe funcția de prim-ministru în guvernul multicolor PSRM-ACUM.

Considerat o marionetă ușor de manevrat, Năstase trebuia răstignit pentru a pierde susținerea electoratului, iar apoi retrogradat din toate funcțiile. Trebuie să ne amintim că în 8 iunie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost investit în funcție, iar l-a scurt timp, în data de 26 iunie 2019, femeiușca diabolică a avut o convorbire telefonică cu Klaus Iohannis, după care în ziua de marți 2 iulie 2019, Sandu și Năstase au fost primiți la București de președintele României. Iată deci o implicare totală a României în jocurile de putere de la Chișinău. Pe tot acest traseu politic Năstase a fost manipulat de toți actorii politici interni și externi ce au participat la transferul de putere de după plecarea din țară a lui Vlad Plahotniuc, în momentul în care democrații au decis să renunțe la guvernarnare.

Cel mai important aspect este că Iohannis, s-a implicat în politica de la Chișinău, iar dacă facem abstracție de la regulile diplomației, observăm că președintele României, Klaus Iohannis, a susținut la nivel declarativ inclusiv crearea unui guvern multicolor format de Partidul Socialiștilor, Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate, și chiar s-a exprimat public în acest sens pe 2 iulie 2019, când i-a primit la Palatul Cotroceni pe Sandu și Năstase. De fapt Iohannis prin atitudinea și poziția sa a legitimat guvernul condus de Maia Sandu, un guvern falimentar ce a deschis drumul spre un preconizat haos politic care i-a ajutat pe socialiști să preia controlul total al puterii în 14 noiembrie 2019. Asta deoarece în data 12 noiembrie 2019, în ziua dezbaterilor pe moțiunea de cenzură, PSRM alături de parlamentarii Partidului Democrat și-au exprimat votul de neâncredere, iar guvernul condus de Maia Sandu a fost demis.

În ritm alert, la o zi după demiterea guvernului Sandu, pe 13 noiembrie 2019, sub pretextul inventat de socialiștii prorusi ai lui Igor Dodon, precum că vor să mențină stabilitatea statului și să asigure continuitatea actului de guvernare, președintele a semnat decretul privind desemnarea lui Ion Chicu pentru funcția de premier. Simplu, Igor Dodon avea deja pregătită noua formulă guvernamentală, deci lista cabinetului de minștri și numele prim-ministrului stăteau pe biroul lui Igor Dodon. Pe 14 noiembrie, Guvernul Chicu a fost investit în Parlament prin voturile PSRM alături de parlamenatrii Partidului Democrat.

Implicarea lui Iohannis nu a fost una întâplătoare. Practic, Iohannis a legitimat guvernul PSRM-ACUM condus de Maia Sandu, știind că există riscul demitereii acestui guvern și preluarea guvernării de către socialiștii proruși. Iohannis cu siguranță știa ori a intuit ceea ce urmează să se întâmple, însă a acceptat parteneriatul cu Maia Sandu. Iată cum liberalii de la București, împreună cu Iohannis și prin Maia Sandu, i-au forțat mâna lui Andrei Năstase să formeze o alianță cu socialiștii proruși, pentru ca Maia Sandu să preia guvernarea în luna iunie, anul curent. De fapt Năstase a fost ademenit într-o mare capcană pentru a-i fi distrusă popularitatea, dar principalul scop a fost de a se ajunge la acapararea puterii executive de către socialiștii proruși împreună cu Partidul Democrat. Ceea ce a și urmat.

Socialiștii și democrații au pregătit din timp planul prin care să preia Executivul, iar Maia Sandu, cameleonul politicii moldovenești i-a ajutat să-și pună în aplicare interesele. Nu întâplător Maia Sandu a fost susținută de Partidul Democrat la alegerile prezidențiale din 2016. Iar acum, în 2019, Maia Sandu a întors favorul Partidului Democrat. Nu întâmplător Iohannis a avut discuții cu Igor Dodon, la New York, în septembrie 2019, cu ocazia celei de-a 74 sesiuni a Organizației Națiunilor Unite.

Cine să-l mai creadă acum pe Iohannis, care a avut în ultimul timp ca temă principală pe agenda politică de la București, lupta anti-PSD, un partid social democrat de centru-stânga. Practic în Romănia Iohannis a dus un război deschis cu oponetul său politic reprezentant al stângii românești, în timp ce în Moldova, tot Iohannis a legitimat un guvern PSRM-ACUM, condus de partenera sa Maia Sandu, iar în acest fel a dat undă verde pentru a se crea o instabilitate politică, ce a favorizat preluarea Guvernului de la Chișinău de către socialiștii proruși.

Iată cum PSRM, deține în momentul actual administrația prezidențială, prin Igor Dodon, funcția de președinte al Parlamentului, prin Zinaida Greceanîi, cel mai mare număr de parlamentari – 37, guvernul așazis tehnocrat este format din foștii consilieri lui Igor Dodon, candidatul socialist a reușit să devină primar de Chișinău, și tot PSRM s-a clasat pe locul doi, obținând un suficient de mare număr de primari la nivel național, în alegerile locale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2019. În contextul dat, socialiștii proruși au aproape tot controlul puterii.

Se pun acum intrebările. Președintele Iohannis și-a dorit ca toată puterea de la Chișinău să ajungă în curtea socialiștilor de orientare prorusă? Însă dacă nu și-a dorit acest lucru, de ce a i-a sprijinit pe socialiști, cu mâna Maiei Sandu? Implicarea președintelui român a dus de fapt la oprirea cursului european al Republicii Moldova și readucerea țării sub influența Federației Ruse.

Într-adevăr controlul total al puterii este acum în mâinile socialiștilor proruși, iar 6 membri ai actualului guvern sunt foști consilieri ai lui Igor Dodon. Este vorba de Ion Chicu (premier); Aurelian Ciocoi (ministru de Externe); Ion Perju (ministru al Agriculturii); Viorica Dumbrăveanu (ministru al Sănătăţii); Corneliu Popovici (ministru al Educaţiei); Victor Gaiciuc (ministru al Apărării). De asemenea, Fadei Nagacevschi, juristul PSRM şi consilierul Zinaidei Greceanîi pe probleme juridice, numit la funcţia de ministru al Justiţiei, iar Anatol Usatîi, fost secretar de stat în Guvernul Filip, numit la funcţia de ministru al Economiei.

Maia Sandu și-a îndeplinit la termen obiectivele trasate, iar Andrei Năstase a ajuns din prinț, cerșetor.

Odată cu instalarea guvernului condus de Maia Sandu, rând pe rând Andrei Năstase și-a pierdut mandatul de parlamentar, a pierdut postul de viceprim-ministru, dar a pierdut și poziția de ministru al Afacerilor Interne pentru a candida din nou pentru Primăria Chișinău. A pierdut și oportunitatea de a deveni primar, iar de la un adevărat luptător din postura de lider în Piața Marii Adunări Naționale, în momentul actual Andrei Năstase a ajuns să fie un simplu consilier local în Primăria Capitalei.

 

Umbrit de figura monstruasă a Maiei Sandu, colega sa de alianță ante-electorală alături de care formase Blocul Electoral ACUM, Andrei Năstase a fost realmente păcălit prin infiltrarea văduvei negre a învățământului moldovenesc în rândurile Platformei Demnitate și Adevăr.

Iată cum Maia Sandu l-a distrus pe Andrei Năstase, iar femeiușca, un adevărat cameleon al politicii, are acum un nou țel vizat. Se pregătește pentru a intra din nou în turul 2 al alegerilor prezidențiale din toamna anului 2020, pentru a-i asigura lui Igor Dodon cel de-al doilea mandat de președinte.

Bineânțeles și fostul edil Dorin Chirtoacă este pregătit pentru a intra în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2020 ca și contracandidat al lui Igor Dodon. Deci nu ar fi exclus ca tandemul Sandu-Chirtoacă să reprezinte o nouă formulă luată în calcul. Dacă va reuși Maia Sandu, ori va reuși Dorin Chirtoacă să intre în ce-al de-al doilea tur de scrutin electoral, cu certitudine vor trebui să își declare susținerea reciproc. Însă ambele personaje duc în spate câte o traistă grea cu păcate, iar aici din nou Igor Dodon se află în avantaj.

Situația nu va fi una simplă pentru femeiușca diabolică pentru că în scenă vor intra probabil atât Renato Usatîi cât și Ilan Șor.

Da, Maia Sandu l-a încoronat pe Igor Dodon în primul mandat din 2016, după care în 2019 a transferat puterea executivă în mâinile socialiștilor, și desigur în 2020, tot Maia va face tot posibilul ca Igor Dodon să obțină cel de-al doilea mandat prezidențial.

În ceea ce îl privește pe Andrei Năstase, se adeverește cunoscuta vorba populară: la moldoveni drumul de la erou până la prost, este unul foarte scurt.

Articolul conține informații primite pe surse, ce pot fi în contradicție cu opiniile și politica editorială a redacției. Genul articolului: PAMFLET. Articolul include texte cu caracter satiric.

Cititorii REPUBLIKAPLUS OPEN NEWS PLATFORM pot veni în sprijinul echipei redacționale prin distribuirea în mod gratuit a noutăților pe care vi le oferim. Știri, articole de analiză, opinii, comentarii, pot fi retransmise pe rețelele sociale sau canalele de comunicare Skype, Viber și Facebook messenger. Pentru a da mai departe informațiile, aveți la dispoziție butoanele albastre situate în partea de sus a știrii. Mulțumim.

foto/google.com/a-tv.md
articol/republikaplus

SURSE: Andrei Năstase a fost distrus de o femeie. Cameleonul politic Maia Sandu și infiltrarea sa în rândurile Platformei Demnitate și Adevăr (1)

SURSE: Afilierea cameleonului Maia Sandu la proteste și preluarea forțată a capitalului de imagine al lui Andrei Năstase. Infiltrarea Maiei Sandu în rândurile Platformei DA (2)